Mamiferele sunt bine reprezentate în cadrul spectrului faunistic analizat, (34%). Acestea sunt de doua categorii: domestice, (vita domestică, porcul, oaia, capra şi câinele) şi sălbatice, (cerb, căprior, mistreţ, bour, lup, vulpe, bursuc, vidră, pisică sălbatica, râs, jder, dihor, cal sălbatic, cerb lopătar, castor, iepure sălbatic). Prezenţa lor ilustrează doua tipuri de activităţi comportamentale şi anume: creşterea animalelor şi vânătoarea.

În cazul creşterii animalelor, o pondere crescută o are exploatarea porcului şi a vitei domestice, care sunt urmate ca importanţă de ovicaprine şi câine.

Porcul domestic, (Sus domesticus), descoperit şi aici la Borduşani, era de un tip primitiv, de talie medie, ce prezintă o mare variabilitate dimensională, cu un dimorfism sexual slab reprezentat. Aceste animale trăiau se pare, într-o stare de semi-sălbăticie, lucru întâlnit mai ales în cadrul aşezărilor din regiunile cu biotopuri lacustre care favorizau încrucişarea speciei domestice cu cea sălbatică. Existenţa metişilor a fost pusă în evidenţă la Borduşani-Popină, dar şi în alte aşezări eneolitice contemporane.

Bovinele şi ovicaprinele prezintă curbe de sacrificare asemănătoare predominând animalele tinere, ceea ce demonstrează în general o exploatare mai ales pentru carne şi în subsidiar pentru produse secundare, (lapte şi lâna în cazul ovinelor).

            Interesante sunt observaţiile ce au putut fi făcute în cazul resturilor scheletice ale câinilor. Pe lângă funcţiile sale utilitare, (paza locuinţelor şi a turmelor, însoţitor la vânătoare, etc) care l-au făcut să fie primul animal domesticit de către om, existenţa inciziilor de dezarticulare şi descărnare pe oase atestă consumul alimentar al speciei în aşezarea de la Borduşani-Popină. Foarte probabil el constituia o sursă alternativă de hrană în perioade mai dificile.